ațâțător
Romanian
Alternative forms
- ațîțător — 1953–1993 spelling
Etymology
Adjective
ațâțător m or n (feminine singular ațâțătoare, masculine plural ațâțători, feminine and neuter plural ațâțătoare)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | ațâțător | ațâțătoare | ațâțători | ațâțătoare | |||
| definite | ațâțătorul | ațâțătoarea | ațâțătorii | ațâțătoarele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | ațâțător | ațâțătoare | ațâțători | ațâțătoare | |||
| definite | ațâțătorului | ațâțătoarei | ațâțătorilor | ațâțătoarelor | ||||