abilita

See also: abilità

Italian

Pronunciation

  • IPA(key): /aˈbi.li.ta/
  • Rhymes: -ilita
  • Hyphenation: a‧bì‧li‧ta

Verb

abilita

  1. inflection of abilitare:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Anagrams

Romanian

Etymology

Borrowed from French habiliter.

Pronunciation

  • IPA(key): /abiliˈta/
  • Rhymes: -a
  • Hyphenation: a‧bi‧li‧tá

Verb

a abilita (third-person singular present abilitează, past participle abilitat) 1st conjugation

  1. (transitive) to habilitate

Conjugation

    conjugation of abilita (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a abilita
gerund abilitând
past participle abilitat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present abilitez abilitezi abilitează abilităm abilitați abilitează
imperfect abilitam abilitai abilita abilitam abilitați abilitau
simple perfect abilitai abilitași abilită abilitarăm abilitarăți abilitară
pluperfect abilitasem abilitaseși abilitase abilitaserăm abilitaserăți abilitaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să abilitez să abilitezi să abiliteze să abilităm să abilitați să abiliteze
imperative — tu — — voi —
affirmative abilitează abilitați
negative nu abilita nu abilitați

Derived terms

Further reading

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.