absolvență
Romanian
Etymology
Noun
absolvență f (plural absolvențe)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | absolvență | absolvența | absolvențe | absolvențele | |
| genitive-dative | absolvențe | absolvenței | absolvențe | absolvențelor | |
| vocative | absolvență, absolvențo | absolvențelor | |||