acoperitură

Romanian

Etymology

From acoperi +‎ -tură. First attested in 1688.

Noun

acoperitură f (plural acoperituri)

  1. (obsolete) covering

Declension

Declension of acoperitură
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative acoperitură acoperitura acoperituri acoperiturile
genitive-dative acoperituri acoperiturii acoperituri acoperiturilor
vocative acoperitură, acoperituro acoperiturilor

References

  • acoperitură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.