adevărătate

Romanian

Etymology

From adevăr +‎ -ătate.

Noun

adevărătate f (plural adevărătăți)

  1. (obsolete) truth
    Synonym: adevăr

Declension

Declension of adevărătate
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative adevărătate adevărătatea adevărătăți adevărătățile
genitive-dative adevărătăți adevărătății adevărătăți adevărătăților
vocative adevărătate, adevărătateo adevărătăților

References

  • adevărătate in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN