adevărătate
Romanian
Etymology
Noun
adevărătate f (plural adevărătăți)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | adevărătate | adevărătatea | adevărătăți | adevărătățile | |
| genitive-dative | adevărătăți | adevărătății | adevărătăți | adevărătăților | |
| vocative | adevărătate, adevărătateo | adevărătăților | |||
References
- adevărătate in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN