afumătură
Romanian
Etymology
Noun
afumătură f (plural afumături)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | afumătură | afumătura | afumături | afumăturile | |
| genitive-dative | afumături | afumăturii | afumături | afumăturilor | |
| vocative | afumătură, afumăturo | afumăturilor | |||