afurisi

Romanian

Etymology

Borrowed from Byzantine Greek ἀφορίζω (aphorízō), probably through a Slavic intermediary.

Verb

a afurisi (third-person singular present afurisește, past participle afurisit) 4th conjugation

  1. to damn, call curses on
  2. to swear
  3. to invoke

Conjugation

    conjugation of afurisi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a afurisi
gerund afurisind
past participle afurisit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present afurisesc afurisești afurisește afurisim afurisiți afurisesc
imperfect afuriseam afuriseai afurisea afuriseam afuriseați afuriseau
simple perfect afurisii afurisiși afurisi afurisirăm afurisirăți afurisiră
pluperfect afurisisem afurisiseși afurisise afurisiserăm afurisiserăți afurisiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să afurisesc să afurisești să afurisească să afurisim să afurisiți să afurisească
imperative — tu — — voi —
affirmative afurisește afurisiți
negative nu afurisi nu afurisiți

Derived terms

See also

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.