aiuri

Romanian

Verb

a aiuri (third-person singular present aiurește, past participle aiurit) 4th conjugation

  1. alternative form of aiura

Conjugation

    conjugation of aiuri (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a aiuri
gerund aiurind
past participle aiurit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present aiuresc aiurești aiurește aiurim aiuriți aiuresc
imperfect aiuream aiureai aiurea aiuream aiureați aiureau
simple perfect aiurii aiuriși aiuri aiurirăm aiurirăți aiuriră
pluperfect aiurisem aiuriseși aiurise aiuriserăm aiuriserăți aiuriseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să aiuresc să aiurești să aiurească să aiurim să aiuriți să aiurească
imperative — tu — — voi —
affirmative aiurește aiuriți
negative nu aiuri nu aiuriți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.