ajunsătură
Romanian
Etymology
Noun
ajunsătură f (plural ajunsături)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | ajunsătură | ajunsătura | ajunsături | ajunsăturile | |
| genitive-dative | ajunsături | ajunsăturii | ajunsături | ajunsăturilor | |
| vocative | ajunsătură, ajunsăturo | ajunsăturilor | |||
References
- ajunsătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN