alesătură
Romanian
Etymology
Noun
alesătură f (plural alesături)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | alesătură | alesătura | alesături | alesăturile | |
| genitive-dative | alesături | alesăturii | alesături | alesăturilor | |
| vocative | alesătură, alesăturo | alesăturilor | |||