aleurit

Romanian

Etymology

Borrowed from French aleurite.

Noun

aleurit n (plural aleurite)

  1. (botany) candlenut (or similar plant of the genus Aleurites)

Declension

Declension of aleurit
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative aleurit aleuritul aleurite aleuritele
genitive-dative aleurit aleuritului aleurite aleuritelor
vocative aleuritule aleuritelor

References

  • aleurit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN