amestec
Romanian
Etymology 1
From amesteca.
Noun
amestec n (plural amestecuri)
Declension
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | amestec | amestecul | amestecuri | amestecurile | |
genitive-dative | amestec | amestecului | amestecuri | amestecurilor | |
vocative | amestecule | amestecurilor |
Etymology 2
Verb
amestec
- first-person singular present indicative/subjunctive of amesteca