animalcul
Romanian
Etymology
Borrowed from French animalcule.
Noun
animalcul m (plural animaliculi)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | animalcul | animalculul | animaliculi | animaliculii | |
| genitive-dative | animalcul | animalculului | animaliculi | animaliculilor | |
| vocative | animalculule | animaliculilor | |||