aprobație
Romanian
Etymology
Borrowed from French approbation. By surface analysis, aproba + -ție.
Noun
aprobație f (plural aprobații)
- approval (permission)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | aprobație | aprobația | aprobații | aprobațiile | |
| genitive-dative | aprobații | aprobației | aprobații | aprobațiilor | |
| vocative | aprobație, aprobațio | aprobațiilor | |||