aprobare
See also: aprobaré
Romanian
Etymology
Noun
aprobare f (plural aprobări)
Declension
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | aprobare | aprobarea | aprobări | aprobările | |
genitive-dative | aprobări | aprobării | aprobări | aprobărilor | |
vocative | aprobare, aprobareo | aprobărilor |
Spanish
Verb
aprobare
- first/third-person singular future subjunctive of aprobar