Romanian
Etymology
From aramă (“copper”) + -ar.
Noun
arămar m (plural arămari)
- coppersmith
Declension
Declension of arămar
|
|
singular
|
|
plural
|
|
|
indefinite
|
definite
|
indefinite
|
definite
|
| nominative-accusative
|
arămar
|
arămarul
|
arămari
|
arămarii
|
| genitive-dative
|
arămar
|
arămarului
|
arămari
|
arămarilor
|
| vocative
|
arămarule
|
arămarilor
|