aranjare
Romanian
Etymology
Noun
aranjare f (plural aranjări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | aranjare | aranjarea | aranjări | aranjările | |
| genitive-dative | aranjări | aranjării | aranjări | aranjărilor | |
| vocative | aranjare, aranjareo | aranjărilor | |||