argățel
Romanian
Etymology
Noun
argățel m (plural argăței)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | argățel | argățelul | argățeli | argățelii | |
| genitive-dative | argățel | argățelului | argățeli | argățelilor | |
| vocative | argățelule | argățelilor | |||