ascensiune
Romanian
Etymology
Borrowed from Latin ascēnsiō and French ascension.
Noun
ascensiune f (plural ascensiuni)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | ascensiune | ascensiunea | ascensiuni | ascensiunile | |
| genitive-dative | ascensiuni | ascensiunii | ascensiuni | ascensiunilor | |
| vocative | ascensiune, ascensiuneo | ascensiunilor | |||
Further reading
- “ascensiune”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2025