asupri

Romanian

Etymology

From asupra +‎ -i.

Verb

a asupri (third-person singular present asuprește, past participle asuprit) 4th conjugation

  1. to oppress

Conjugation

    conjugation of asupri (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a asupri
gerund asuprind
past participle asuprit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present asupresc asuprești asuprește asuprim asupriți asupresc
imperfect asupream asupreai asuprea asupream asupreați asupreau
simple perfect asuprii asupriși asupri asuprirăm asuprirăți asupriră
pluperfect asuprisem asupriseși asuprise asupriserăm asupriserăți asupriseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să asupresc să asuprești să asuprească să asuprim să asupriți să asuprească
imperative — tu — — voi —
affirmative asuprește asupriți
negative nu asupri nu asupriți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.