Romanian
Etymology
Borrowed from French auricule.
Noun
auricul n (plural auricule)
- auricle
Declension
Declension of auricul
|
|
singular
|
|
plural
|
|
|
indefinite
|
definite
|
indefinite
|
definite
|
| nominative-accusative
|
auricul
|
auriculul
|
auricule
|
auriculele
|
| genitive-dative
|
auricul
|
auriculului
|
auricule
|
auriculelor
|
| vocative
|
auriculule
|
auriculelor
|