auritor

Romanian

Etymology

From auri +‎ -tor.

Adjective

auritor m or n (feminine singular auritoare, masculine plural auritori, feminine and neuter plural auritoare)

  1. gilding

Declension

Declension of auritor
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite auritor auritoare auritori auritoare
definite auritorul auritoarea auritorii auritoarele
genitive-
dative
indefinite auritor auritoare auritori auritoare
definite auritorului auritoarei auritorilor auritoarelor