băgătură

Romanian

Etymology

From băga +‎ -ătură.

Noun

băgătură f (plural băgături)

  1. (obsolete) insert

Declension

Declension of băgătură
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative băgătură băgătura băgături băgăturile
genitive-dative băgături băgăturii băgături băgăturilor
vocative băgătură, băgăturo băgăturilor

References

  • băgătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN