bălțătură
Romanian
Etymology
Noun
bălțătură f (plural bălțături)
- spot (on an animal)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | bălțătură | bălțătura | bălțături | bălțăturile | |
| genitive-dative | bălțături | bălțăturii | bălțături | bălțăturilor | |
| vocative | bălțătură, bălțăturo | bălțăturilor | |||