badina
French
Pronunciation
Verb
badina
- third-person singular past historic of badiner
Romanian
Etymology
Verb
a badina (third-person singular present badinează, past participle badinat) 1st conjugation
- to joke
Conjugation
conjugation of badina (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a badina | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | badinând | ||||||
| past participle | badinat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | badinez | badinezi | badinează | badinăm | badinați | badinează | |
| imperfect | badinam | badinai | badina | badinam | badinați | badinau | |
| simple perfect | badinai | badinași | badină | badinarăm | badinarăți | badinară | |
| pluperfect | badinasem | badinaseși | badinase | badinaserăm | badinaserăți | badinaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să badinez | să badinezi | să badineze | să badinăm | să badinați | să badineze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | badinează | badinați | |||||
| negative | nu badina | nu badinați | |||||
References
- badina in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN