bancruta

Romanian

Etymology

Borrowed from German bankrottieren.

Verb

a bancruta (third-person singular present bancrutează, past participle bancrutat) 1st conjugation

  1. to go bankrupt

Conjugation

    conjugation of bancruta (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a bancruta
gerund bancrutând
past participle bancrutat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present bancrutez bancrutezi bancrutează bancrutăm bancrutați bancrutează
imperfect bancrutam bancrutai bancruta bancrutam bancrutați bancrutau
simple perfect bancrutai bancrutași bancrută bancrutarăm bancrutarăți bancrutară
pluperfect bancrutasem bancrutaseși bancrutase bancrutaserăm bancrutaserăți bancrutaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să bancrutez să bancrutezi să bancruteze să bancrutăm să bancrutați să bancruteze
imperative — tu — — voi —
affirmative bancrutează bancrutați
negative nu bancruta nu bancrutați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.