binevesti

Romanian

Etymology

From bine +‎ vesti.

Verb

a binevesti (third-person singular present binevestește, past participle binevestit) 4th conjugation

  1. to teach, to spread ideas or religious doctrines

Conjugation

    conjugation of binevesti (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a binevesti
gerund binevestind
past participle binevestit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present binevestesc binevestești binevestește binevestim binevestiți binevestesc
imperfect binevesteam binevesteai binevestea binevesteam binevesteați binevesteau
simple perfect binevestii binevestiși binevesti binevestirăm binevestirăți binevestiră
pluperfect binevestisem binevestiseși binevestise binevestiserăm binevestiserăți binevestiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să binevestesc să binevestești să binevestească să binevestim să binevestiți să binevestească
imperative — tu — — voi —
affirmative binevestește binevestiți
negative nu binevesti nu binevestiți

References

  • binevesti in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.