binoclu
Romanian
Etymology
Noun
binoclu n (plural binocluri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | binoclu | binoclul | binocluri | binoclurile | |
| genitive-dative | binoclu | binoclului | binocluri | binoclurilor | |
| vocative | binoclule | binoclurilor | |||