Romanian
Etymology
Borrowed from French bismuthite.
Noun
bismutit n (plural bismutite)
- bismuthite
Declension
Declension of bismutit
|
|
singular
|
|
plural
|
|
|
indefinite
|
definite
|
indefinite
|
definite
|
| nominative-accusative
|
bismutit
|
bismutitul
|
bismutite
|
bismutitele
|
| genitive-dative
|
bismutit
|
bismutitului
|
bismutite
|
bismutitelor
|
| vocative
|
bismutitule
|
bismutitelor
|