bituma
French
Pronunciation
Verb
bituma
- third-person singular past historic of bitumer
Italian
Verb
bituma
- inflection of bitumare:
- third-person singular present indicative
- second-person singular imperative
Romanian
Etymology
Verb
a bituma (third-person singular present bitumează, past participle bitumat) 1st conjugation
- (transitive) to asphalt
Conjugation
conjugation of bituma (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a bituma | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | bitumând | ||||||
| past participle | bitumat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | bitumez | bitumezi | bitumează | bitumăm | bitumați | bitumează | |
| imperfect | bitumam | bitumai | bituma | bitumam | bitumați | bitumau | |
| simple perfect | bitumai | bitumași | bitumă | bitumarăm | bitumarăți | bitumară | |
| pluperfect | bitumasem | bitumaseși | bitumase | bitumaserăm | bitumaserăți | bitumaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să bitumez | să bitumezi | să bitumeze | să bitumăm | să bitumați | să bitumeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | bitumează | bitumați | |||||
| negative | nu bituma | nu bitumați | |||||