blåregn
Swedish
Etymology
Compound of blå (“blue”) + regn (“rain”), due to the plant's large drooping blue flower clusters.
Noun
blåregn n
Declension
| nominative | genitive | ||
|---|---|---|---|
| singular | indefinite | blåregn | blåregns |
| definite | blåregnet | blåregnets | |
| plural | indefinite | blåregn | blåregns |
| definite | blåregnen | blåregnens |