blăniță

Romanian

Etymology

From blană +‎ -iță.

Noun

blăniță f (plural blănițe)

  1. diminutive of blană; small fur

Declension

Declension of blăniță
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative blăniță blănița blănițe blănițele
genitive-dative blănițe blăniței blănițe blănițelor
vocative blăniță, blănițo blănițelor