bleotocăreală
Romanian
Etymology
From bleotocări + -eală.
Noun
bleotocăreală f (plural bleotocăreli)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | bleotocăreală | bleotocăreala | bleotocărele | bleotocărelele | |
| genitive-dative | bleotocărele | bleotocărelei | bleotocărele | bleotocărelelor | |
| vocative | bleotocăreală, bleotocărealo | bleotocărelelor | |||
References
- bleotocăreală in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN