brânuț

Romanian

Etymology

From brână +‎ -uț.

Noun

brânuț n (uncountable)

  1. diminutive of brână

Declension

Declension of brânuț
singular only indefinite definite
nominative-accusative brânuț brânuțul
genitive-dative brânuț brânuțului
vocative brânuțule

References

  • brânuț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN