brădățel

Romanian

Etymology

From brădet +‎ -el.

Noun

brădățel n (plural brădățele)

  1. diminutive of brădet

Declension

Declension of brădățel
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative brădățel brădățelul brădățele brădățelele
genitive-dative brădățel brădățelului brădățele brădățelelor
vocative brădățelule brădățelelor