brădățel
Romanian
Etymology
Noun
brădățel n (plural brădățele)
- diminutive of brădet
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | brădățel | brădățelul | brădățele | brădățelele | |
| genitive-dative | brădățel | brădățelului | brădățele | brădățelelor | |
| vocative | brădățelule | brădățelelor | |||