bria
See also: Bria
Latin
Alternative forms
Pronunciation
- (Classical Latin) IPA(key): [ˈbri.a]
- (modern Italianate Ecclesiastical) IPA(key): [ˈbriː.a]
Noun
bria f (genitive briae); first declension
Declension
First-declension noun.
| singular | plural | |
|---|---|---|
| nominative | bria | briae |
| genitive | briae | briārum |
| dative | briae | briīs |
| accusative | briam | briās |
| ablative | briā | briīs |
| vocative | bria | briae |
References
- “bria”, in Charlton T. Lewis and Charles Short (1879) A Latin Dictionary, Oxford: Clarendon Press
- "bria", in Charles du Fresne du Cange’s Glossarium Mediæ et Infimæ Latinitatis (augmented edition with additions by D. P. Carpenterius, Adelungius and others, edited by Léopold Favre, 1883–1887)
- bria in Gaffiot, Félix (1934) Dictionnaire illustré latin-français, Hachette.
Romanian
Etymology
Verb
a bria (third-person singular present briază, past participle briat) 1st conjugation
Conjugation
conjugation of bria (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a bria | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | briind | ||||||
| past participle | briat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | briez | briezi | briază | briem | briați | briază | |
| imperfect | briam | briai | bria | briam | briați | briau | |
| simple perfect | briai | briași | brie | briarăm | briarăți | briară | |
| pluperfect | briasem | briaseși | briase | briaserăm | briaserăți | briaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să briez | să briezi | să brieze | să briem | să briați | să brieze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | briază | briați | |||||
| negative | nu bria | nu briați | |||||