brușuț
Romanian
Etymology
From bruș + -uț.
Noun
brușuț m (uncountable)
- diminutive of bruș
Declension
| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | brușuț | brușuțul |
| genitive-dative | brușuț | brușuțului |
| vocative | brușuțule | |
References
- brușuț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN