bucăți

See also: bucati and bučati

Romanian

Etymology 1

From bucată +‎ -i.

Pronunciation

  • IPA(key): /bu.kəˈt͡si/

Verb

a bucăți (third-person singular present bucățește, past participle bucățit) 4th conjugation

  1. to divide in pieces
Conjugation
    conjugation of bucăți (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a bucăți
gerund bucățind
past participle bucățit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present bucățesc bucățești bucățește bucățim bucățiți bucățesc
imperfect bucățeam bucățeai bucățea bucățeam bucățeați bucățeau
simple perfect bucății bucățiși bucăți bucățirăm bucățirăți bucățiră
pluperfect bucățisem bucățiseși bucățise bucățiserăm bucățiserăți bucățiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să bucățesc să bucățești să bucățească să bucățim să bucățiți să bucățească
imperative — tu — — voi —
affirmative bucățește bucățiți
negative nu bucăți nu bucățiți

Etymology 2

Pronunciation

  • IPA(key): /buˈkət͡sʲ/

Noun

bucăți f pl

  1. plural of bucată
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.