bucăliță

Romanian

Etymology

From bucălaie +‎ -iță.

Noun

bucăliță f (plural bucălițe)

  1. diminutive of bucălaie

Declension

Declension of bucăliță
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative bucăliță bucălița bucălițe bucălițele
genitive-dative bucălițe bucăliței bucălițe bucălițelor
vocative bucăliță, bucălițo bucălițelor

References

  • bucăliță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN