bucăturică

Romanian

Etymology

From bucătură +‎ -ică.

Noun

bucăturică f (plural bucăturici)

  1. diminutive of bucătură

Declension

Declension of bucăturică
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative bucăturică bucăturica bucăturici bucăturicile
genitive-dative bucăturici bucăturicii bucăturici bucăturicilor
vocative bucăturică, bucăturico bucăturicilor

References

  • bucăturică in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN