burcuș

Romanian

Etymology

Borrowed from Hungarian burkus.

Noun

burcuș m (plural burcuși)

  1. Prussian

Declension

Declension of burcuș
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative burcuș burcușul burcuși burcușii
genitive-dative burcuș burcușului burcuși burcușilor
vocative burcușule burcușilor

References

  • burcuș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN