buticula
Latin
Noun
būticula f (genitive būticulae); first declension (Medieval Latin)
Declension
First-declension noun.
| singular | plural | |
|---|---|---|
| nominative | būticula | būticulae |
| genitive | būticulae | būticulārum |
| dative | būticulae | būticulīs |
| accusative | būticulam | būticulās |
| ablative | būticulā | būticulīs |
| vocative | būticula | būticulae |