câine

See also: càine and -caine

Romanian

Alternative forms

Etymology

Inherited from Latin canis, canem. Compare Aromanian cãni and Istro-Romanian câre.

Pronunciation

  • IPA(key): /ˈkɨj.ne/
  • Audio:(file)
  • Audio:(file)

Noun

câine m (plural câini, feminine equivalent cățea)

  1. dog
    câinelui un os.
    Give the dog a bone.

Declension

Declension of câine
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative câine câinele câini câinii
genitive-dative câine câinelui câini câinilor
vocative câine câinilor

Derived terms

See also

Further reading