cânteciune

Romanian

Etymology

From cântec +‎ -iune.

Noun

cânteciune f (plural cânteciuni)

  1. (obsolete) song
    Synonym: cântec

Declension

Declension of cânteciune
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative cânteciune cânteciunea cânteciuni cânteciunile
genitive-dative cânteciuni cânteciunii cânteciuni cânteciunilor
vocative cânteciune, cânteciuneo cânteciunilor

References

  • cânteciune in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN