cârcăiac
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish قرق آیاق (kırkayak, “centipede; millipede”).
Noun
cârcăiac m (plural cârcăiaci)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cârcăiac | cârcăiacul | cârcăiaci | cârcăiacii | |
| genitive-dative | cârcăiac | cârcăiacului | cârcăiaci | cârcăiacilor | |
| vocative | cârcăiacule | cârcăiacilor | |||