cârnitură
Romanian
Etymology
From cârni + -tură.
Noun
cârnitură f (plural cârnituri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cârnitură | cârnitura | cârnituri | cârniturile | |
| genitive-dative | cârnituri | cârniturii | cârnituri | cârniturilor | |
| vocative | cârnitură, cârnituro | cârniturilor | |||