cârpi

See also: carpi

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic кръпити (krŭpiti), from кръпа (krŭpa, “rag”).

Verb

a cârpi (third-person singular present cârpește, past participle cârpit) 4th conjugation

  1. to patch up, to mend

Conjugation

    conjugation of cârpi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a cârpi
gerund cârpind
past participle cârpit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present cârpesc cârpești cârpește cârpim cârpiți cârpesc
imperfect cârpeam cârpeai cârpea cârpeam cârpeați cârpeau
simple perfect cârpii cârpiși cârpi cârpirăm cârpirăți cârpiră
pluperfect cârpisem cârpiseși cârpise cârpiserăm cârpiserăți cârpiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să cârpesc să cârpești să cârpească să cârpim să cârpiți să cârpească
imperative — tu — — voi —
affirmative cârpește cârpiți
negative nu cârpi nu cârpiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.