cățărător
Romanian
Etymology
Noun
cățărător m (plural cățărători)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cățărător | cățărătorul | cățărători | cățărătorii | |
| genitive-dative | cățărător | cățărătorului | cățărători | cățărătorilor | |
| vocative | cățărătorule | cățărătorilor | |||