cățărătură

Romanian

Etymology

From cățăra +‎ -tură.

Noun

cățărătură f (plural cățărături)

  1. climb

Declension

Declension of cățărătură
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative cățărătură cățărătura cățărături cățărăturile
genitive-dative cățărături cățărăturii cățărături cățărăturilor
vocative cățărătură, cățărăturo cățărăturilor

References

  • cățărătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.