căcățel

Romanian

Etymology

From căcat +‎ -el.

Noun

căcățel m (plural căcăței)

  1. diminutive of căcat
  2. (vulgar) shit, trifle, bagatelle

Declension

Declension of căcățel
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative căcățel căcățelul căcăței căcățeii
genitive-dative căcățel căcățelului căcăței căcățeilor
vocative căcățelule căcățeilor