căcățel
Romanian
Etymology
Noun
căcățel m (plural căcăței)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | căcățel | căcățelul | căcăței | căcățeii | |
| genitive-dative | căcățel | căcățelului | căcăței | căcățeilor | |
| vocative | căcățelule | căcățeilor | |||